Faceți cunoștință cu… amarantul (sau amaranthul), o plantă care crește în jumătatea sudică a Americii de Nord. Mulți gospodari și agricultori spun că această buruiană le amenință recoltele, deși amarantul are proprietăți nebănuite pentru sănătate. Amarantul face parte din aceeași familie cu sfecla roșie, sfecla roșie elvețiană, spanacul și quinoa.
Ce este, de fapt, amarantul
Semințele și frunzele de amarant prezintă o sursă consistentă de proteine. În funcție de calitatea sa, amarantul poate conține până la 20% proteine, ceea ce înseamnă că are mai multe proteine pe gram decât alte cereale ca orezul sau secara. Proteinele regenerează celulele corpului uman și le dezvoltă.
Glutenul nu este sănătos pentru sănătatea noastră, iar amarantul nu conține deloc gluten. Potrivit dr. italian Alessio Fasano, glutenul împiedică multe minerale importante să își facă treaba în corpul nostru, precum magneziul.
Amarantul este bun și pentru inimă. În studiu realizat în anul 2007, publicat în „Grăsimile pentru Sănătate și Boli” arată că uleiul de amarant poate fi folosit ca tratament pentru pacienții care suferă de boli coronariene. În plus, amarantul tratează ateroscleroza.
O cană de amarant conține 5,3 grame de fibre alimentare, 21% din doza zilnică recomandată de specialiști. Fibrele de amarant sunt insolubile, acestea rămân intacte, cu toate proprietățile lor benefice, la trecerea prin tractul intestinal, având un efect laxativ. Amarantul conține și fibre solubilă ce necesită apă, reducând nivelul colesterolului.
Amarantul este bogat în minerale esențiale. O cană de amarant gătit ne furnizează doza zilnică recomandată de fier, 40% din doza zilnică recomandată de magneziu, 36% din doza zilnică recomandată de mangan etc. Amarantul mai conține și alte elemente importante precum zinc, calciu, potasiu. Amarantul poate fi achiziționat, și se consumă, sub formă de semințe și ulei. Amarantul este rezistent la pesticide.
