Este gustos, sanatos, perfect pentru diete si necesar pentru o alimentatie echilibrata. Se pare ca a luat nastere dintr-o eroare: din laptele tinut pe vremea aceea intr-un burduf de piele si uitat afara la caldura. Este posibil ca denumirea de iaurt sa derive din cuvantul de origine turca yogur. Despre nasterea iaurtului nu se stie nimic sigur.
Grecii si romanii aminteau deja in scrierile lor despre iaurt.
La fel si analele de la curtea lui Francisc I al Frantei. In India era un aliment cu mare succes. Si totusi cel care a adus “faima” iaurtului este microbiologul rus Ilia Ilici Mecinicov, cercetator la Institutul Pasteur, primul care a studiat iaurtul in conditii de laborator. De ce? Pentru a vedea secretul longevitatii populatiei bulgare, mare consumatoare de iaurt. A fost primul care a izolat Lactobacillus bulgaricus, una dintre bacteriile responsabile de fermentarea laptelui. Astfel, iaurtul i-a adus microbiologul rus Mecinicov un premiu Nobel.
Iaurtul poate fi obtinut din lapte de vaca, oaie, capra, bivolita si camila, fiecare cu un alt continut nutritional. In laptele fermentat se gasesc, in mod natural, doi bacili: Lactobacillus bulgaricus si Streptococcus termophilus. Ei sunt resposabili de diviziunea lactozei din lapte in acid lactic si glucoza.
Parerile specialistilor despre rolul acestor bacili in organismul uman sunt impartite. Dar majoritatea considera ca nu au un rol activ. Motiv pentru care in iaurturile din comert (exista iaurtul facut in casa) sunt adaugati fermenti probiotici care au rolul de a ajuta flora bacteriana afectata de eventualele medicamente pe care le luam, de stres sau chiar de o alimentatie incorecta. Fermentii probiotici mai ajuta digestia, ne apara de infectiile intestinale si ajuta sistemul imunitar.
Iaurtul ajuta la scurtarea acceselor de durere de stomac si de diaree cu aproape o zi.
In concluzie, un iaurt pe zi ne ajuta sa fim mai sanatosi si, cine stie, sa traim mai mult.
